Undeva în zorii creației „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul s-a făcut astfel un suflet viu”. Nu a trecut mult până când Dumnezeu să zică „nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.”, iar în somnul adus peste om „Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om.” A fost momentul în care prima familie a luat naștere, a fost momentul în care începea să devină realitate „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. Omul şi nevasta lui erau amândoi goi şi nu le era ruşine.”. Era bucuria unei părtășii minunate, o părtășie în care Dumnezeu era prezent.

Dar prin neascultarea și nevegherea celor doi, toate acestea au ajuns să fie înlocuite de blestem și separare de Dumnezeu. Veacurile au trecut, dar consecințele le simte fiecare persoană, fiecare familie. Ș i azi diavolul continuă să lovească în ceea ce Dumnezeu a plănuit pentru familii. Împreună cu cei care sunt la început pe drumul căsniciei, am vrea sa stăruim în Cuvantul lui Dumnezeu, „în legătura frăţească, în frângerea pîinii, şi în rugăciuni.”, în lucruri care să ne apropie și să ni-l descopere pe Hristos. Împlinind voia lui Dumnezeu vom avea familii puternice, vom fi caștigați atât noi, cât și copiii noștri, datorită mediului în care aceștia vor crește.