Refuzul poporului de a asculta de Dumnezeu       s-a soldat cu 40 de ani de peregrinări prin pustiu. Acum, o nouă generație aștepta cu nerăbdare împlinirea          promisiunilor lui Dumnezeu făcute părinților lor și     anume intrarea în Țara Făgăduinței.

  Moise se pregătește să le spună Legea    aducându-le în față două evenimente din cei 40 de ani petrecuți în pustie. Unul pozitiv-alegerea judecătorilor, iar celălalt negativ-trimiterea iscoadelor.

Dacă alegerea judecătorilor a fost un succes    pentru că arăta motivaţia lui Moise și anume că Moise era pregătit să lucreze în echipă, trimiterea iscoadelor a arătat motivaţia poporului scrisă în versetele din Deut. 1:32,33 - Cu toate acestea, voi n-aţi avut încredere în Domnul Dumnezeul vostru care mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într-un foc, ca să vă arate drumul pe care    trebuia să mergeţi, şi ziua într-un nor.Încrederea în Dumnezeu este cheia relaţiei cu El, iar poporul și-a arătat adevărata motivație: neîncrederea în Dumnezeu.

În Exod 33:13, Moise se ruga -Acum, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, arată-mi căile  Tale; atunci Te voi cunoaşte şi voi avea trecere înaintea Ta. Şi    gândeşte-Te ca neamul aceasta este poporul Tău!             Şi observăm că Domnul i-a ascultat rugăciunea, Psalmul 103:7 spune aşa - El Şi-a arătat căile Sale lui Moise, şi lucrările Sale, copiilor lui Israel.

Ca să poţi să păzești poruncile trebuie să-L      cunoști pe Dumnezeu și dacă vrei să te verifici dacă îl cunoști, Apostolul Ioan ne scrie în 1Ioan 2:3 - Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.

Apostolul Pavel avea o dorință fierbinte pe care   ne-o mărturiseşte în Flipeni 3:2 - Şi să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui, şi părtăşia suferinţelor Lui, şi să mă fac asemenea cu moartea Lui.